Marius (@criptoblast) header
Marius (@criptoblast) profile picture

The guy next door

Munich, Germany
Joined February 2023
SpaceX evolueaza momentan sub pretul de listare. Mai tineti minte tam-tam-ul facut inainte dar si dupa listare. La vremea respectiva atrageam atentia ca dupa listare probabil va creste, dupa care sunt sanse mari sa se duca in jos bine de tot. Aminteam de listarea Facebook. In curand urmeaza listarea Antropic. Faceti-va bine calculele daca intentionati sa luati.
8
338
9⃣ Mărfurile (Commodities): poți anticipa corect prețul și totuși să pierzi bani Mărfurile par, la prima vedere, ușor de înțeles. Dacă petrolul, aurul sau cuprul se scumpesc, produsul financiar cumpărat ar trebui să crească aproximativ la fel. În practică, lucrurile sunt mai complicate. Investitorul poate anticipa corect direcția prețului spot și totuși să piardă bani din cauza contractelor futures, a contango-ului, a costurilor de rulare (rollover), a cursului valutar sau a structurii juridice a produsului. Mărfurile sunt active reale utilizate în economie. Energia alimentează transportul și industria, metalele intră în infrastructură și producție, iar produsele agricole susțin consumul. Spre deosebire de acțiuni și obligațiuni, cele mai multe mărfuri nu produc profit, dividende sau cupoane. Randamentul investitorului provine din schimbarea prețului, dar, în cazul expunerii prin futures, și din forma curbei, rularea contractelor, randamentul colateralului și costurile produsului. A cumpăra petrol poate însemna să deții fizic petrol, să cumperi un contract futures, un ETC, un ETN, un swap sau acțiunile unei companii petroliere. Aceste instrumente pot reacționa la același activ economic, dar rezultatele lor nu sunt identice. Prima distincție importantă este cea dintre spot și futures. Prețul spot este prețul pentru livrarea imediată sau apropiată a mărfii. Prețul futures este stabilit astăzi pentru o tranzacție care va fi decontată sau livrată la o dată viitoare. Dacă petrolul spot este 80 USD pe baril, contractul futures cu scadența peste trei luni poate fi cotat la 82 USD. Această diferență nu înseamnă neapărat că piața prezice un preț de 82 USD peste trei luni. Prețul futures încorporează costul finanțării, depozitarea, asigurarea și avantajul economic al deținerii fizice a mărfii: Futures = Spot × e^[(Finanțare + Depozitare − Convenience yield) × Timp] Convenience yield reprezintă beneficiul implicit al posesiei fizice. O rafinărie care are petrol în depozit poate continua producția în timpul unei întreruperi a aprovizionării. Un producător care are suficient cupru își poate onora contractele fără să aștepte livrări viitoare. Acest beneficiu nu este plătit ca un dividend, dar are valoare economică. Atunci când stocurile sunt abundente, convenience yield tinde să fie redus. Când stocurile sunt foarte mici, accesul imediat la marfă devine mai valoros. Curba futures poate fi în contango sau backwardation. Contango apare când contractele mai îndepărtate sunt mai scumpe decât cele apropiate. De exemplu, contractul curent poate fi cotat la 82 USD, cel pentru luna următoare la 84 USD, iar următorul la 86 USD. O asemenea structură poate reflecta costurile de finanțare și depozitare, stocuri abundente sau o cerere imediată redusă. Backwardation reprezintă situația inversă. Contractul apropiat poate costa 82 USD, cel pentru luna următoare 80 USD, iar următorul 78 USD. Curba descendentă poate semnala stocuri reduse, cerere imediată puternică, probleme de aprovizionare sau un convenience yield ridicat. Aceste structuri contează deoarece contractele futures expiră. Un fond care dorește să mențină expunerea trebuie să vândă periodic contractul apropiat și să cumpere unul cu scadență mai îndepărtată. Procesul se numește roll. O aproximație simplă este: Roll yield ≈ (Prețul contractului vândut − Prețul contractului cumpărat) / Prețul contractului cumpărat În contango, fondul poate vinde contractul apropiat la 82 USD și îl poate cumpăra pe următorul la 84 USD: Roll yield ≈ (82 − 84) / 84 = −2,38% Fondul vinde mai ieftin și cumpără mai scump. Dacă structura se menține, rularea erodează randamentul. În backwardation, fondul poate vinde la 82 USD și cumpăra noul contract la 80 USD: Roll yield ≈ (82 − 80) / 80 = +2,50% În această situație, rularea poate contribui pozitiv la randament. Calculul este orientativ. Rezultatul real depinde de momentul rulării, de scadențele selectate, de mișcarea întregii curbe și de metodologia produsului. Pe măsură ce se apropie scadența, prețul futures tinde să converge către spot. Dacă spotul rămâne la 80 USD, iar un contract cumpărat la 84 USD converge spre 80 USD, investitorul long pierde 4 USD, deși prețul spot nu s-a modificat. De aceea, performanța unui produs bazat pe futures poate fi foarte diferită de graficul spot afișat în presă. Randamentul unui produs pe commodity futures poate fi descompus astfel: Randament total ≈ Randament spot + Roll yield + Randament colateral − Costuri Randamentul spot reflectă modificarea mărfii. Roll yield provine din trecerea între contracte. Randamentul colateralului este câștigul produs de numerarul sau titlurile sigure depuse drept garanție. Să presupunem că prețul spot al petrolului crește cu 12% într-un an. Rulările repetate într-o curbă aflată în contango produc un roll yield de −15%. Colateralul generează 3%, iar produsul are costuri de 0,60%. Randament total ≈ 12% − 15% + 3% − 0,60% = −0,60% Petrolul s-a apreciat cu 12%, dar investitorul a pierdut aproximativ 0,60%. Nu există nicio contradicție. Investitorul nu a cumpărat barili de petrol pe care să-i păstreze un an. A deținut succesiv contracte futures cumpărate, vândute și înlocuite la prețuri diferite. Curba futures este dinamică. Contango-ul se poate accentua sau reduce, iar piața poate trece în backwardation. Uneori numai segmentul apropiat este inversat, în timp ce maturitățile îndepărtate păstrează altă formă. La gaze naturale și produse agricole, sezonalitatea poate avea o influență majoră. Un contract pentru livrare iarna nu este economic identic cu unul pentru vară. Un contract pe grâu înaintea recoltei reflectă alte riscuri decât unul de după recoltă. Graficele continue, construite prin lipirea contractelor succesive, pot ascunde diferențele dintre scadențe. O analiză serioasă urmărește contractele individuale și întreaga curbă, nu doar o singură linie continuă. Aurul funcționează diferit de petrol sau grâu. Poate fi depozitat pe termen lung fără degradare, iar stocul existent este foarte mare în raport cu producția anuală. Din acest motiv, dinamica lui este influențată mai mult de dobânzile reale, USD, cererea investițională, costul de oportunitate și percepția riscului monetar. Aurul nu generează cash-flow. Investitorul câștigă dacă prețul de vânzare, după costuri și efectul valutar, este mai mare decât prețul de cumpărare. Pentru un investitor european, randamentul trebuie măsurat în euro. Dacă aurul crește cu 8% în USD, iar dolarul se depreciază cu 6% față de euro: Randament în EUR = (1 + 8%) × (1 − 6%) − 1 Randament în EUR = 1,08 × 0,94 − 1 = 1,52% Aurul a crescut cu 8% în dolari, dar investitorul în euro a obținut aproximativ 1,52%, înainte de costuri. Dacă dolarul s-ar fi apreciat cu 6%: Randament în EUR = 1,08 × 1,06 − 1 = 14,48% Expunerea valutară poate absorbi, amplifica sau chiar inversa o parte din mișcarea mărfii. În cazul aurului, investitorul poate alege între deținerea fizică și instrumentele financiare. Metalul fizic nu generează roll yield, dar implică spreaduri, depozitare, asigurare, verificarea autenticității și risc de custodie. Futures oferă lichiditate și eficiență a capitalului, dar adaugă levier, cerințe de marjă, scadență, basis risk și costuri de rulare. O acțiune minieră sau petrolieră este un alt tip de expunere. Investitorul nu cumpără marfa, ci o afacere care o produce. Profitul poate fi aproximat astfel: Profit ≈ (Prețul mărfii − Costul unitar) × Volum − Costuri fixe − Dobânzi − Taxe Presupunem un producător care vinde un milion de unități la 100 €, are un cost variabil de 70 € și costuri fixe de 20 milioane €. Profitul operațional este: (100 − 70) × 1.000.000 − 20.000.000 = 10 milioane € Dacă prețul mărfii crește cu 20%, la 120 €, iar costurile rămân neschimbate: (120 − 70) × 1.000.000 − 20.000.000 = 30 milioane € Prețul mărfii a crescut cu 20%, dar profitul operațional s-a triplat. Acesta este levierul operațional. Funcționează însă în ambele direcții. Dacă prețul scade la 85 €: (85 − 70) × 1.000.000 − 20.000.000 = −5 milioane € Marfa a scăzut cu 15%, iar compania a trecut de la profit la pierdere. Acțiunile producătorilor pot amplifica mișcarea mărfii, dar adaugă riscul datoriei, al managementului, al accidentelor, al rezervelor, al reglementării și al alocării capitalului. O companie minieră nu este aur cu levier; este o afacere ciclică expusă aurului. Mărfurile pot avea un rol de diversificare într-un portofoliu, mai ales în anumite șocuri inflaționiste. Presupunem un portofoliu cu 50.000 € în obligațiuni având durata modificată 7 și 10.000 € într-un indice de mărfuri. Dacă randamentele obligațiunilor cresc cu 1,5 puncte procentuale: Variația obligațiunilor ≈ −7 × 1,5% = −10,5% Pierderea estimată este de 5.250 €. Dacă, în același scenariu, indicele de mărfuri crește cu 20%, câștigul este de 2.000 €. Expunerea la mărfuri compensează o parte din pierderea obligațiunilor, fără să o elimine. Aceasta nu înseamnă că mărfurile cresc întotdeauna când obligațiunile scad. Dacă inflația este urmată de recesiune, cererea pentru energie și metale industriale se poate contracta. Corelația depinde de cauza șocului și de regimul economic. Mărfurile pot proteja împotriva unor forme de inflație, în special cele generate de energie, alimente sau constrângeri de ofertă. Nu sunt însă o poliță universală. Inflația determinată de salarii, chirii și servicii poate avea o relație mai slabă cu un indice dominat de petrol și gaze. Structura juridică a produsului este la fel de importantă ca activul urmărit. În Europa, multe produse descrise informal drept „ETF pe aur” sau „ETF pe petrol” sunt ETC-uri ori ETN-uri. Un produs poate deține marfa fizică, futures, swapuri sau colateral. Un ETN este o obligație a emitentului și adaugă riscul său de credit. Un ETC garantat poate reduce acest risc, dar investitorul trebuie să verifice natura și accesibilitatea garanției. Înainte de cumpărare trebuie înțeles dacă produsul deține marfa, contracte futures, colateral sau doar o promisiune contractuală a emitentului. Nici indicii de mărfuri nu sunt identici. Ei pot avea ponderi diferite pentru energie, agricultură și metale, pot rula contractele în luni diferite și pot utiliza metodologii distincte. Un indice broad commodities dominat de energie se poate comporta aproape ca un pariu pe petrol și gaze, chiar dacă poartă eticheta „diversificat”. Numărul mărfurilor incluse spune mai puțin decât contribuția fiecărui sector la riscul total. Produsele cu roll optimizat încearcă să evite contractele cu cel mai costisitor contango sau să selecteze segmente mai favorabile ale curbei. Strategia poate îmbunătăți rezultatul, dar introduce risc metodologic. Produsul poate ajunge să urmărească o maturitate diferită de cea la care se referă prețul spot din presă. Cel mai util studiu de caz rămâne investitorul care anticipează corect creșterea petrolului, dar alege instrumentul greșit. Teza sa direcțională este corectă: petrolul spot crește cu 12%. Totuși, produsul cumpărat rulează lunar contractele apropiate într-o piață aflată în contango. Roll yield ajunge la −15%, colateralul produce 3%, iar costurile sunt de 0,60%. Rezultatul este o pierdere de aproximativ 0,60%. Investitorul a confundat prețul spot observat în presă cu randamentul contractelor futures și cu randamentul final al produsului. A avea dreptate asupra direcției activului nu este suficient. Trebuie să ai dreptate și asupra instrumentului prin care exprimi acea opinie. Înainte de a cumpăra o expunere la mărfuri, trebuie stabilit dacă produsul deține fizic activul, utilizează futures, primește randamentul printr-un swap sau reprezintă o obligație a emitentului. Apoi trebuie analizate curba, metodologia de roll, colateralul, valuta, levierul și costurile. Întrebarea esențială nu este doar „va crește marfa?”, ci: „Dețin marfa, un contract asupra mărfii, o creanță asupra emitentului sau o companie care produce marfa?”
2
1
7
291
BTC is king BTC a atins ATH-ul în jur de $126.080 pe 6 octombrie 2025. De atunci, până pe 14 noiembrie 2026 (BTC ~$65.800), evoluția absolută aproximativă este: ▪️BTC: ≈ -47,8% ▪️ETH: ≈ -60,7% (de la ~$4.680) ▪️SOL: ≈ -68,5% (de la ~$232) Performanță relativă față de BTC (diferența de randament): ▪️ETH: ≈ -12,9% (a subperformat BTC) ▪️SOL: ≈ -20,7% (a subperformat și mai mult) Graficul arată cum ETH și SOL au pierdut teren față de BTC după ATH (linia zero = performanța BTC). Datele intermediare sunt aproximative (bazate pe closes lunare din surse publice precum CoinGecko, CoinMarketCap etc.), dar trendul este clar: alts au subperformat semnificativ în această perioadă.
1
10
269
$BTC mai are de tras pana in ~58k
4
174
3/3 Uitandu-ma la volatilitate, constat ca suntem intr-o zona de asemenea neutra. Nu pot anticipa un moment bun de adoptat o strategie long sau short pe options. IV Rank nu sustine o abordare short iar IV Percentile nu sustine nicio abordare, fie ea long sau short. Singurul lucru care ar favoriza o strategie short e range-ul larg in care evolueaza BTC de cel putin o jumatate de an.
3
71
2/3 Si din punct de vedere tehnic, BTC s-a dus sub un suport minor din zona 72k - 73k. Nu ma declar nici bearish dar nici bullish. Urmaresc intervale pe perioada medie iar mid-term sunt orientat neutru. Personal, nu prea acord importanta evolutiei pretului, fiindca strategia mea se bazeaza in primul rand pe volatilitate, pretul fiind pentru mine secundar. In functie de volatilitate imi stabilesc strategia, fie long sau short, dupa care incerc sa anticipez o evolutie. Fac analiza tehnica insa la un nivel rudimentar.
1
2
109
1/3 Cei care m-ati mai urmarit stiti care e parerea mea vizavi de un viitor bull market pe BTC. Am spus-o de mai multe ori, atata vreme cat large specs evolueaza in zona lor de disconfort, aka net long, BTC nu va fi in bull market. Asta nu inseamna ca nu putem asista la bull run-uri de durata scurta sau medie (cateva saptamani). Momentan, dupa cum se poate vedea si in imaginea atasata, datele cantitative arata ca large specs sunt net long de multa vreme, departe de zona lor de confort, net short.
Mergem in 72k - 73k? Sau chiar mai jos? De ceva vreme (vreo 6 luni) $BTC e intr-o zona neutra, nici bullish dar nici bearish. #BTC #Bitcoin
1
10
297
Nenea asta e al treilea influencer, dupa Chifoi si MisterSpread, care nu intelege o corelatie. In cazul de fata, USDT.D - BTC. E drept, BTC nu e mentionat direct, insa orice analist cu experienta stie ca USDT.D e invers corelat cu BTC. Corelatia inversa a aproape perfecta. Deci, analiza tehnica pe USDT.D e irelevanta. Pe dominanta nu faci analiza tehnica. Nu te ajuta cu nimic, dominanta nefiind tranzactionabila. Nici BTC nu evolueaza in functie de dominanta, dominanta USDT fiind o consecinta a evolutiei pietei in raport cu USDT. Ponderea mare pe care o are BTC face ca USDT.D sa fie relevanta doar prin prisma valorii absolute, nu prin evolutia pe chart. In viitor, daca BTC.D ar scadea forte mult, atunci ar creste relevanta USDT.D si ar duce la o decorelare a USDT.D cu BTC. N-am putut pune link direct la postarea distinsului domn fiindca m-a blocat, insa imi apare in Explore. Aveti aici un articol scris cu ceva timp in urma: teapawt.org/criptoblast/status/205…
2
8
672